Oamenii care comunică agresiv, sunt precum T-Rex. Şi atunci când trăiau pe pământ, ca şi acum un singur tipar supravieţuişte: ”EU CONTEZ… NU TU!”. T-Rex era vârful lanţului trofic preistoric. Ştiau să obţină ceea ce vor: propriu interes. Comunicarea agresivă implică abilitatea de a te impune în faţa celuilalt partener de comunicare prin mijloace verbale şi non-verbale cu scopul de a domina.

Oamenii T-Rex sunt cei mai gălăgioşi, vocali şi vizibili din încăpere. Este imposibil să nu îi observi, să nu îi remarci. Comunicarea agresivă gen T-Rex este în vârful lanţului trofic relaţional. Iar Comunicatorul Pasiv este la baza lui… o oiţă. 

Cum de se cuplează aceste două tipuri de oameni aşa de diferiţi, în echipe, relaţii, căsnicii? Păi destul de simplu: amândoi sunt de acord cu ceva comun. Tot ce este important pentru T-Rex este propriul interes. Tot ce contează pentru oiţă este interesul celuilalt. In cazul de faţă este tocmai T.Rex-ul. Ce pereche!!!

Filozofia lor de viaţă face lipeala:

T-Rex: EU contez, NU TU

Oiţa: Eu nu contz, CI TU.

Aceast dezechilibru transmite anxietate în relaţie. Diferenţa de valoare dintre ei, şi discrepanţa de putere otrăveşte intimitatea din relaţie. T-Rex va obţine ce vrea şi Oaia va oferi ce are nevoie acesta, cedând părţi din trupul ei. Sfârşitul este previzibil. Oaia va muri, iar T-Rex va rămâne tot flămând.

Amândoi sunt motivaţi de FRICĂ şi de EGOISM. Ambii sunt lipsiţi de putere! Agresivitatea nu se traduce cu putere.

Agresivitatea este o formă de slăbiciune mascată. Este un efect secundar al fricii care guvernează viaţa T.Rex-ului. Egoismul implică nevoia de protecţie personală prin atragerea avantajelor de partea celui implicat. Egoistului îi este frică să nu fie dezavantajat. Are scopul final de a rămâne în avantaj. E afectat puternic de spiritul de competiţie. Doar cel care are mai multe este mai important. Cel puţin aceasta este mentalitatea fundamentală. Importanţa este determinată de avantaje.

Şi ”oiţa” este egoistă în dinamica acestei relaţii. Ea a transformat suferinţa în virtute. Iar cel care suferă mai mult este mai ”puternic” şi mai important. A se opune voinţei T.Rex-ului din relaţie înseamnă să îi cedeze oportunitatea de a suferi. Dar suferinţa este o virtute care o defineşte. Îi defineşte valoarea personală. Iar asta nu e posibil. Nu va renunţa la oportunitate de dragul T.Rexului. Ba chiar la nivel personal va considera că poate pedepsi pe T.Rex, furându-i şansele de a demonstra în limbajul ei ca este şi el uman, prin suferinţa suportată în interesul ei.

Dilema acestui tip de relaţie este că oiţa moare iar T.Rex rămâne tot flămând….

Ramai aproape. Există un tip de comunicare şi mai urât. În postările următoare voi discuta despre modalitatea prin care poţi converti acest tip de comunicare în una care zideşte şi nu dărâmă căsnicia. O căsnicie fără regrete!

Spread the love
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •